Primele județe care vor să se unească

Nevoia de schimbare este atât de vizibilă încât unele conduceri locale caută deja soluții pe cont propriu. Liderul PSD a dezvăluit că a purtat discuții cu aleșii din teritoriu:

„Astăzi am fost sunat de doi președinți de consilii județene din sudul țării, de la Ialomița, Marian Pavel, și de la Călărași, Vasile Iliuță. Am stat de vorbă și mi-au spus că nu mai stau după ce facem noi și că ei vor să își unească județele. Sunt două județe mici, de 200 și ceva de mii de locuitori, care nu fac față la ceea ce se întâmplă acum.”

Liderul social-democrat a reamintit că sistemul actual este complet depășit de realitate.

„Ultima reformă a administrației a fost în 1968. În 1968 nici eu nu eram născut.”

Sorin Grindeanu a explicat că le-a cerut colegilor săi „să vedem cum ar arăta în momentul de față noua hartă a României, de la 41 de județe la 15 regiuni.” Acesta a mai precizat: „Le-am spus că cetățeanul trebuie să fie în centrul acestei reforme. Pentru el trebuie să facem această reformă, pentru servicii mai bune pentru cetățean, pentru costuri mai mici ale statului, dar care să nu afecteze cetățeanul”…

Reducerea cheltuielilor de funcționare. Se elimină funcțiile duble de conducere (primari, viceprimari, consilii locale), iar fondurile economisite pot fi redirecționate către investiții.

Creșterea capacității administrative și financiare. Un buget consolidat permite cofinanțarea unor proiecte majore și accesarea mai ușoară a fondurilor europene. 

Stimulente guvernamentale și facilități. În cadrul programelor de comasare voluntară, localitățile care acceptă unirea pot beneficia de bonusuri pentru investiții, scutiri fiscale sau finanțare prioritară pentru racordarea la utilități precum apă și gaze. 

Infrastructură comună mai ieftină. Lucrările publice de anvergură (rețele de canalizare, drumuri, gestionarea deșeurilor) se realizează la costuri mai mici pe unitate atunci când deservesc o populație mai mare.

Creșterea productivității și a profitului. Lucrările agricole pe suprafețe mari reduc consumul de carburant, timpul de lucru și uzura utilajelor, permițând aplicarea agriculturii de mare precizie.

Scăderea suprafețelor necultivate. Parcelele foarte mici sunt adesea abandonate din cauza nerentabilității, iar unirea lor le reintroduce în circuitul agricol.

Acces mai bun la finanțare. Exploatațiile agricole consolidate îndeplinesc mai ușor criteriile de eligibilitate pentru subvenții și proiecte de modernizare prin fonduri europene.

Creșterea valorii de piață a terenului. Un lot compact, cu situația cadastrală clarificată, este mult mai atractiv pentru investitori și se vinde sau se arendează mai ușor.

Optimizarea bugetului educațional. Se reduc cheltuielile cu întreținerea clădirilor subpopulate și cu posturile administrative redundante.

Resurse educaționale mai bune. Elevii beneficiază de laboratoare mai bine dotate, săli de sport și condiții moderne într-o școală centrală.

Atragerea cadrelor didactice calificate. Într-o unitate mai mare se pot constitui norme didactice complete (18 ore), ceea ce atrage profesori titulari, spre deosebire de școlile mici unde orele sunt fragmentate. 

• Prezență mai ridicată la vot. Un scrutin cu miză directă pentru cetățeni (cum sunt alegerile locale) poate atrage un număr mai mare de alegători și pentru celălalt scrutin organizat simultan.
• Economisirea timpului alegătorilor. Cetățenii se prezintă o singură dată la urne pentru a-și exprima opțiunile pentru mai multe tipuri de mandate.
• Eficientizarea logistică. Se reduce numărul de campanii electorale succesive și se utilizează o singură dată infrastructura de organizare și securitate a secțiilor de votare