Anomaliile din societate de după revoluția din 1989 au fost speculate de către tot felul de indivizi. În numele efectuării unor activități comerciale și a nevoii publicului la informare cetățenii au dreptul să își deschidă prin Registrul Comerțului firme cu obiect / cod CAEN activități de editare a presei, televiziune, etc. Înșelăciunea apare din primul moment. Registrul Comerțului nu solicită documente care să ateste că solicitantul are studii sau vreo expertiză în domeniu ci o simplă declarație pe propria răspundere. Studiile în România sunt confirmate prin absolvirea unor cursuri și susținerea unor examene. Absolvirea lor presupune eliberarea unei diplome de bacalaureat, licență, master, doctorat. 

foto: playtech.ro

Practic, orice veterinar sau solist vocal de prin cârciumile din Călărași poate să declare că are studii de jurnalist. Nimic nu stă în calea practicării unei astfel de profesii. Nu contează dacă ești absolvent de bacalaureat ori dacă ai fost corigentul clasei. Important este să minți într-o declarație pe proprie răspundere că ai voce și talent. CV-urile sunt contrafăcute pentru a păcăli pe cititori. Pe profilul unor preținși jurnaliști descoperi că sunt personalități jurnalistice, că au absolvit facultatea – când în realitate nu sunt stare nici măcar să îți prezinte diploma de bacalaureat…

foto: tvr.ro

Conform legislației în vigoare ocuparea unei profesii se face conform C.O.R ( Registrului de ocupare al profesiilor din România) Acesta se refera la persoanele  care planifica, coordoneaza direct si evalueaza furnizarea de servicii specializate profesionale si tehnice. Jurnalistii se ocupa cu cercetarea, investigarea, interpretarea si comunicarea stirilor si informatiilor publice prin intermediul ziarelor, televiziunii, radioului si altor mijloace media.

Ocupatiile din Romania sunt grupate in diferite grupe COR (9 grupe majore), sau coduri cor care identifica o ocupatie sau mesarie dupa domeniul de activitate cor unde se incadreaza cel mai bine. Lista codurilor cor este la dispozitia voastra si utila celor care doresc sa caute domeniul de ocupatie COR in care se incadreaza o anumita meserie.

O simplă căutare pe google a nivelului de studii  necesar practicării jurnalismului LINK indică drept nivel de instruire pentru toate activitățile de jurnalism, absolvirea de studii superioare. Comentatorul publicist, corectorul, corespondentul radio și de presă, criticul de artă, editorialistul, fotoreporterul, publicistul comentator, redactorul, reporterul, tehnoredactorul, ziaristul, jurnalistul TV necesită absolvirea studiilor superioare. 

Să ai pretenția să te auto-intitulezi ziarist pe baza unei legitimații obținută de la Uniunea Ziariștilor profesioniști din România prin fals ori angajament că îți vei termina studiile ( acesta este termenul / a absolvi presupune altceva) respectiv dovedirea absolvirii studiilor superioare este o umilire a cititorilor. Am căutat ce pregătire presupune practicarea meseriei de jurnalist și am descoperit și o clasificare. 

De ce sunt necesare studii superioare, a stabilit aceasta  conform precizărilor făcute de către ministerul muncii OIM. OIM a definitivat structura Clasificării Internaţionale Standard a Ocupaţiilor – ISCO 08 şi prin Rezoluţia din 6 decembrie 2007 a aprobat ISCO 08 potrivit propunerii formulate la Întâlnirea de lucru a Experţilor în Statistica Muncii.

Practica muncii de ziarist presupune nu doar absolvirea cu 1,80 la bacalaureat a probei la limba română – demonstrată local în Călărași –  ci cunoştinţe privind structura şi conţinutul limbii materne, inclusiv a înţelesului şi ortografiei cuvintelor, regulilor de compoziţie şi a gramaticii. Totodată sunt necesari ani de practică pe lângă redacții consacrate presei / ex. Gh. Frangulea, pentru a reuși să fii cu adevărat un jurnalist. Asta impune dobândirea unor practici și abilități pe care nu le poți descoperi la un trust de presă fondat în jurul unor publicații falimentare, de pe lângă jurnaliști nepregătiți domeniului. La așa zisele conferințe de presă locale descoperi indivizi care nu văd rostul înțelegerii verbale… Asta presupune abilitatea de a asculta și de a înțelege informațiile și ideile prezentate prin viu grai. Justific aceasta pentru că deși pun zeci de întrebări, nu sunt în stare să își formuleze propriul comentariu asupra subiecte prezentate, unii transcriind pur și simplu discursul celor care pretind că sunt personalități politice, sociale, etc.

Abilitatea de a citi şi de a înţelege informaţiile şi ideile prezentate în scris, abilitatea de a comunica informaţiile şi ideile prin viu grai astfel încât ceilalţi să înţeleagă, abilitatea de a comunica informaţiile şi ideile prin scris astfel încât ceilalţi să înţeleagă sunt greu de descoperit în cea mai mare parte a presei locale. Cel mai importantă este ascultarea activă a informației de la sursă, de la cel ce o relatează. Oferirea unei atenţii complete la ceea ce au de spus alte persoane, investirea timpului necesar pentru a înţelege argumentele prezentate, punerea de întrebări atunci când este necesar / fără a monopoliza discuția şi capacitatea de a nu-i întrerupe pe ceilalţi în momente nepotrivite se dezvoltă în prezent în presa locală. 

foto: Jurnal pentru Ea. Gânduri cu suflet