La propunerea Ministerului Sănătăţii, guvernul condus de PSD a aprobat mai multe proiecte strategice de interes naţional referitoare la administrarea şi dezvoltarea domeniului sănătăţii.

Este vorba de trei strategii care definesc priorităţile din sănătate pentru următorii şapte ani, nu doar în ceea ce priveşte acordarea asistenţei medicale şi evoluţia sănătăţii publice, ci şi punctual, în ceea ce înseamnă programele sectoriale împotriva infecţiilor spitaliceşti, al rezistenţei la antibiotice şi de vaccinare. Strategia naţională de sănătate 2023-2030 este corelată cu toate celelalte planuri sectoriale, de la Planul naţional de control al cancerului, la Strategia pentru boli cardiovasculare şi cerebrovasculare.

Documentul îşi propune îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate din România, inclusiv creşterea duratei de viaţă a românilor, deziderat realizabil prin dezvoltarea programelor preventive, precum şi prin implicarea activă a medicilor de familie. Strategia naţională de sănătate mai vizează o schimbare importantă a fluxului operaţional, în sensul transferării responsabilităţii îndeosebi către serviciile ambulatorii, centrele medicale ambulatorii, centrele comunitare şi cabinetele de medicină de familie. Toate aceste entităţi vor avea rolul bine stabilit atât de a emite diagnosticul, cât şi de a oferi tratamentul corespunzător pacienţilor. Această soluţie va apropia în mod exponenţial serviciile medicale de pacienţi, pe de o parte, şi va asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate, pe de altă parte.

Nu în ultimul rând, strategia are prevederi specifice referitoare la asigurarea rezilienţei sistemului de sănătate, atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere al resurselor umane. Conducerea PSD a Ministerului Sănătăţii îşi mai propune, de asemenea, prin implementarea noii strategii, creşterea colectării fondurilor la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, o prioritate a actualului Guvern.Strategia naţională de sănătate naţională pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene în România se referă la limitarea şi controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a rezistenţei la antimicrobiene. Acest document multisectorial prevede realizarea unor acţiuni caracteristice, care prevăd, între altele, intensificarea monitorizării şi combaterii bacteriilor multirezistente, care s-au înmulţit exponenţial din cauza poluării. De asemenea, vor fi dezvoltate şi multiplicate laboratoarele de microbiologie la nivelul spitalelor, ghidurile de bună practică în domeniul microbiologiei, epidemiologiei şi prescripţiei de antibiotice, precum şi sesiuni de pregătire a personalului din spitale, cu finanţări inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Ținta strategiei este cunoaşterea cu exactitate a amplorii fenomenului infecţiilor din unităţile spitaliceşti, astfel încât să poată fi luate măsuri preventive, pentru a fi evitată apariţia unor focare.Cea de-a treia strategie, referitoare la campaniile de vaccinare derulate până în anul 2030, are drept obiective principale desfăşurarea unor activităţi corecte de informare, precum şi asigurarea resurselor optime pentru vaccinare. Conducerea Ministerului Sănătăţii îşi propune astfel să controleze incidenţa bolilor transmisibile şi a celor neinfecţioase care pot fi prevenite prin vaccinare. Totodată, atingerea unui procent cât mai mare de vaccinare a populaţiei va conduce la diminuarea riscurilor de îmbolnăviri, mai ales în rândul copiilor şi tinerilor.Toate aceste strategii îşi propun ca România să-şi păstreze poziţia de ţară fără poliomielită, fără epidemii de rujeolă şi rubeolă, o ţară sigură din punct de vedere sanitar, cu servicii de asistenţă medicală de calitate şi accesibile oricărui român.

publicat la data de 02 noiembrie 2023