În urmă cu 4 ani, România era pe locul al zecelea în rândul statelor din Uniunea Europeană în privința șomerilor tineri (15-24 ani). Anul trecut, țara noastră a urcat pe locul al treilea după același criteriu, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat, biroul de statistică al UE.

Conform Eurostat, șomajul în rândul tinerilor este pe medie de circa 24%, după Spania și Suedia. În zonele rurale, România are însă un șomaj de peste 30% în rândul tinerilor, deși această cifră ascunde detalii despre care Statistica românească nu are date.

În România „tinerii apar ca fiind șomeri, dar nu sunt”, spune un expert care explică ce înseamnă economia paralelă, „ale cărei dimensiuni au crescut și care s-a diversificat”.

Șomajul în rândul tinerilor din mediul rural depășește 30%, deși în România există peste zeci de mii de locuri de muncă neocupate. Discrepanța se datorează faptului că joburile sunt concentrate în marile orașe, în vreme ce în zona rurală oportunitățile sunt limitate (agricultura e mecanizată, salariile sunt mici), spune un expert pe piața muncii.

Problema a intrat și în atenția BNR, mai ales că România se confruntă cu provocări demografice semnificative, ce vor avea efecte importante asupra pieței muncii în următorii ani, atenționează Banca Națională în Raportul asupra stabilității financiare.

Șomaj de aproape 7 ori mai ridicat în cazul persoanelor cu un nivel scăzut al educației

O privire mai adâncă asupra șomajului, făcută de Banca Centrală, arată că România se confruntă cu o problemă foarte serioasă pe piața muncii: avem o valoare de aproape 7 ori mai ridicată a ratei șomajului în cazul persoanelor cu un nivel scăzut al educației (13,6%) pentru persoane cu învățământ până la nivel gimnazial comparativ cu 2% pentru persoanele cu studii superioare.

Piața muncii din România este foarte polarizată, mai arată datele BNR, iar în următorii 10 ani ne vom confrunta cu un deficit tot mai mare de forță de muncă, în special în rândul locurilor de muncă cu nivel de educație aflat la extreme (scăzut și superior).

Conform prognozelor pentru anul 2035, cea mai mare cerere de forță de muncă va fi pentru specialiști (un sfert din numărul locurilor de muncă disponibile). Dintre ocupațiile cu calificare mai slabă- muncitorii în industria extractivă, construcții, industria prelucrătoare și transporturi – vor reprezenta 7% din totalul locurilor de muncă disponibile, se mai arată în Raportul asupra stabilității financiare.

Productivitatea muncii pe persoană în România se situează la 84,2% din cea aferentă țărilor UE 27 (2023), peste cea din Bulgaria (56,8%) și Polonia (82,7%) și marginal sub cea din Cehia (85,2%), dar la distanță semnificativă de state precum Belgia (129,6%), Austria (114,2%) sau Danemarca (113,3%).

Potrivit unui sondaj realizat de cea mai mare platformă de recrutare online, eJobs, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani consideră că salariul corect pentru ei ar trebui să fie între 3.000 și 7.000 de lei (600-1.400 de euro).

Pentru aproape 9 din 10 tineri, banii sunt însă al doilea lucru important în carieră. Primul este legat de posibilitatea de a lucra de acasă sau în cel mai rău caz hibrid cu posibilitatea de a decide câte zile să vină la birou. „Tinerii nu sunt foarte atașați de profilul companiilor și nu acordă prea multă importanță dacă angajatorul este un start-up sau o multinațională”, explică Raluca Dumitra, șefa de marketing pentru eJobs.