Cu ocazia a ceea ce a mai rămas din Bobotează, în lipsa botezului cailor, primarul consideră drept cârcotași pe facebook, pe cei care scriu de nerespectarea tradițiilor și obiceiurilor locale… Primarul apreciază că nu el este criticat pentru neorganizarea tradițiilor, ci culmea…crede că tradițiile sunt criticate de cârcotași…Totodată Drăgulin face o revistă culinară cu ceea ce trebuie să mănânce românii de Bobotează, și în ce condiții. Drăgulin a evitat să vorbească despre starea de sărăcie din municipiu, despre foamea care-i împinge pe români să stea înghesuiți la cozi pentru o porție de fasole acordată de Cantina de ajutor social… dar și despre performanțele uluitoare ale administrației liberale pe care pretinde că o mai conduce…

Daniel Ștefan Drăgulin: 

 Miile de călărăşeni prezenţi, au luat acasă Agheasma Mare, despre care se spune că are puteri tămăduitoare.  Credinciosii pot bea agheasma mare vreme de opt zile, începand din ziua Bobotezei până pe data de 14 ianuarie.

 În încheierea ceremoniei a avut loc servirea tradițională a 1.500 de porții de fasole și a vinului fiert , pregătite cu mult suflet de angajaţii Cantinei de ajutor social. Deşi această tradiţie a fost criticată de cârcotaşii de serviciu de pe facebook, aceasta face parte din sertarul cu tradiţii şi obiceiuri ale românilor şi a fost apreciată de participanţi. ( potrivit traditiei, in ajunul Bobotezei, in casele romanilor se pregateste o masa asemanatoare cu cea din Ajunul Craciunului. Astfel, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt al acesteia se pune cate un bulgare de sare. Apoi, pe masa se asaza 12 feluri de mancare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, bors de „burechiuse” sau „urechiusele babei” (fasole alba cu coltunasi umpluti cu ciuperci), bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate pana nu soseste preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinti masa.)