PNL: Tratamentul discriminatoriu şi dispreţuitor al autorităţilor austriece faţă de cetăţenii români trebuie să înceteze
1 an ago Pîrloagă Marian Comentariile sunt închise pentru PNL: Tratamentul discriminatoriu şi dispreţuitor al autorităţilor austriece faţă de cetăţenii români trebuie să înceteze
Tot mai mulţi cetăţeni români primesc somaţii, ca urmare a aplicării unor sancţiuni contravenţionale, din partea unor autorităţi din Austria, fie pentru parcări neregulamentare, fie pentru nerespectarea regimului legal de viteză, dar şi pentru alte posibile contravenţii.
În acest sens, pot fi găsite numeroase comentarii, la o simplă căutare pe internet.Numeroşi cetăţenii români, aflaţi în vizită sau în tranzit prin Austria, s-au trezit, după câteva luni de la revenirea în ţară, cu scrisori ameninţătoare, de regulă netraduse în limba română, prin care sunt declaraţi vinovaţi de diverse autorităţi locale austriece de comitera unor ilegalităţi.Spre exemplu, în cazul unui autoturism parcat neregulamentar, este sancţionat proprietarul autoturismului, deşi poate acesta nici nu a fost în Austria. În mod similar, în cazul unui autoturism închiriat sau aflat în tranzit, autorităţile austriece nu sunt interesate de persoana care a comis contravenţia în realitate şi aplică sancţiunile celor care figurează că au închiriat autoturismul respectiv sau că l-au declarat la autorităţile germane şi au obţinut numere temporare de tranzit vamal.
Desigur, putem accepta faptul că unii cetăţeni români sunt mai indisciplinaţi în trafic sau nu sunt obişnuiţi cu faptul că în Austria există numeroase radare fixe, spre deosebire de România, unde sancţiunile aplicate ca urmare a depistării conducătorului auto cu ajutorul camerelor radar fixe au fost declarate neconstituţionale.Totuşi, maniera în care sunt aplicate şi transmise sancţiunile (de cele mai multe ori de către diverse poliţii locale austriece, fără traducere, fără posibilitatea contestării şi fără dovedirea săvârşirii contravenţiei), precum şi somaţiile ameninţătoare cu penalităţi şi executare silită în România, denotă o atitudine prin care cetăţenii români sunt trataţi cu dispreţ, prezumaţi vinovaţi, iar atitudinea statului nostru, care se grăbeşte să recunoască aceste somaţii, este una servilă. Aceasta în condiţiile în care numeroase state europene, inclusiv Austria, nu se grăbesc să recunoască nici măcar mandatele de executare a pedepsei închisorii sau mandatele de urmărire internaţională emise de statul român, în cazul unor sentinţe penale definitive ale instanţelor române.
Temeiul legal pentru recunoaşterea de către autorităţile române, fără alte formalităţi, a sancţiunilor aplicate pe teritoriul unui alt stat membru, este Decizia-Cadru 2005/214/JAI/24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a sancţiunilor financiare şi art.292 şi art. 202-294 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
Având în vedere aspectele expuse, m-am adresat instituţiilor abilitate ale statului român, adresându-le următoarele întrebări:
1. Conform principiului reciprocităţii, statuat prin actele normative menţionate, în câte situaţii autorităţile statului român au trimis somaţii şi au trecut la formalităţi similare de recunoaştere/executare silită a sancţiunilor aplicate cetăţenilor austrieci sancţionaţi contravenţional pe teritoriul României în cursul anului 2023?
2. Ce demersuri intenţionează statul român să facă pentru apărarea drepturilor cetăţenilor români care sunt sancţionaţi uneori abuziv de autorităţile austriece, pentru a determina autorităţile acestui stat să trimită eventualele sancţiuni traduse în limba română, cu indicarea căilor de atac şi a probelor de vinovăţie pe care le invocă?
3. În câte cazuri au fost solicitate instanţele din România în cursul anului 2023 de către autorităţile austriece, să recunoască sancţiunile aplicate unor cetăţeni români, pe teritoriul statului austriac?
