Vizitele internaţionale întreprinse în acest sens de către prim-ministrul Marcel Ciolacu au condus la îmbunătăţirea imaginii României în străinătate, poziţionându-ne ca un stat pro-activ, respectat, care se situează la un nivel de apărare considerabilă a cetăţenilor şi a intereselor naţionale, în complicatul context geopolitic actual.Astfel, deplasările premierului din ultimele zile în cele două zone de conflict care ţin capul de afiş al realităţii internaţionale, respectiv în Israel şi Ucraina, au conferit sporirea gradului de siguranţă al conaţionalilor noştri care au realmente nevoie de sprijinul statului român.În Israel, întâlnirile lui Marcel Ciolacu cu premierul Netanyahu şi cu reprezentanţii comunităţii româneşti au vizat împărtăşirea unui puternic mesaj de susţinere pentru repatrierea celor afectaţi de războiul din Fâşia Gaza. De altfel, întrevederea dintre premierii celor două ţări s-a concentrat, cu prioritate, pe acest subiect. Prim-ministrul Ciolacu a primit garanţii considerabile în ceea ce priveşte sprijinul acordat de guvernul israelian pentru a-i aduce acasă pe românii de acolo, în stare de siguranţă, susţinere pe care am avut-o, de altfel, şi în repatrierea miilor de pelerini aflaţi în dificultate după izbucnirea conflictelor cu organizaţia teroristă Hamas.

Vizita efectuată la Kiev s-a soldat, de asemenea, cu rezultate fructuoase. În urma şedinţei comune de guvern şi a discuţiilor purtate de premierul Marcel Ciolacu cu preşedintele Zelenski, România a obţinut acceptarea de către Ucraina a existenţei exclusive a limbii române ca limbă oficială a minorităţii noastre de acolo, un demers aşteptat de 33 de ani.Acest fapt reprezintă, fără îndoială, un succes remarcabil al premierului Ciolacu şi al României, care va reinstaura normalitatea pentru viaţa conaţionalilor noştri din Ucraina şi va spori dimensiunea minorităţii româneşti, aceasta nemaifiind astfel separată în vorbitori de română şi vorbitori de limbă moldovenească.Recunoaşterea oficială de către Ucraina a inexistenţei limbii moldoveneşti înseamnă că limba română va fi unica limbă pentru minoritatea românească din Ucraina. Nu vorbim aici doar de o problemă simbolică, ci realmente de o consolidare intrinsecă a identităţii şi drepturilor comunităţii româneşti, precum şi facilitarea unui acces mai consistent la politicile publice destinate minorităţilor naţionale din Ucraina.Odată cu eliminarea limbii moldoveneşti – invenţie de altfel de sorginte sovietică – limba română rămâne singura limbă oficial recunoscută de autorităţile ucrainene pentru toată minoritatea română din Ucraina.

Practic, nu vor mai exista oficial două minorităţi, una moldovenească şi alta română, ca până acum, ci doar una singură, română, care foloseşte o singură limbă, cea română. Astfel, va creşte nu doar numărul membrilor comunităţii româneşti din Ucraina, ci şi reprezentativitatea acesteia, mai exact modul în care îşi apără şi exercită drepturile, tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti.Vorbim aici de apărarea identităţii româneşti, cu atât mai mult cu cât, după şedinţa de guvern comună de la Kiev, autorităţile ucrainene au convenit să nu mai restricţioneze orele de curs şi slujbele religioase în şcoli şi biserici în limba română.Noua abordare diplomatică promovată de prim-ministrul Marcel Ciolacu este apreciabilă şi salutară în actualul context internaţional zbuciumat, mai ales după activitatea moderată, fără rezultate reale, de până acum a ţării noastre în plan extern.