Preşedintele României a promulgat un act normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, iniţiat de parlamentarii liberali pentru a corecta anumite disfuncţionalităţi referitoare la noţiunea de înstrăinare părintească.

Înstrăinarea părintească reprezintă starea de fapt în care unul dintre părinţi obstrucţionează sau distruge fără nicio justificare relaţia copilului cu celălalt părinte, de ceIe mai multe ori pe fondul unui conflict judiciar existent sau anticipat. Verificarea acestor situaţii se bazează pe o analiză aprofundată a comportamentului copilului în raport cu părintele înstrăinat, precum şi pe analiza motivelor acestuia. Practic, înstrăinarea părintească (alienarea părintească) se referă la situaţiile în care un copil este manipulat de către unul dintre părinţi să respingă celălalt părinte fără motive întemeiate.În noua lege, termenul de „înstrăinare părintească” este definită ca fiind o formă a violenţei psihoIogice, prin care unul dintre părinţi, în mod intenţionat, urmărit sau asumat, generează sau acceptă şi foloseşte o situaţie în care copiIuI ajunge să manifeste reţinere sau ostilitate nejustificate sau disproporţionate faţă de ceIăIaIt părinte.Legea nr. 123/2024 stabileşte, în mod fără echivoc, modalităţile în care poate fi constatată înstrăinarea părintească, precum şi efectele juridice ale constatării existenţei acesteia.