Îmi pasă de orașul meu. Iată cum puteau fi folosiți eficient banii publici în mun. Călărași

5 luni ago Pîrloagă Marian Comentariile sunt închise pentru Îmi pasă de orașul meu. Iată cum puteau fi folosiți eficient banii publici în mun. Călărași

Sondajele publice realizate pe diferite grupuri de socializare arată că peste 90% din cei ce au votat doresc reabilitarea infrastructurii din municipiu. Prioritar este și realizarea de parcări, semaforizarea inteligentă a intersecțiilor și găsirea de soluții pentru traficul auto aglomerat. Starea dezastruoasă a tuturor străzilor din municipiu o vedem nu numai din sondaje ci și cu ochiul liber. O vedem la service-urile auto unde ne pierdem banii pe reparații la sistemul de direcție. Îl vedem la cozile de la centrele de vulcanizare dar mai ales îl simțim pe pielea noastră când ne deplasăm prin așa zisul municipiu. Cel mai elocvent exemplu de ineficiență al administrației locale îl vedem deplasându-ne cu autobuzul prin municipiu pe străzi cum ar fi Plevna, sau ce a mai rămas din Grivița. Totul înseamnă pentru cetățean disconfort. Ceva pentru care Primăria nu poate arăta cum l-a diminuat în ultimele 2 mandate, pentru că banii publici și proiectele nu indică vreun progres anual pentru a repara acest disconfort la care suntem supuși zilnic. Totul este doar o risipă de bani publici și realizare de împrumuturi bancare la care se plătesc comisioane și dobînzi, un punct de vedere pe care mi-l susțin, astfel:

Cu banii pentru reabilitarea bulevardului Nicolae Titulescu, aproape 80 miliarde lei vechi puteam asfalta întreg cartierul Mircea Vodă, și nu doar 826 metri de șosea. Este punctul de vedere pe care consilierii PSD l-au susținut în Consiliul local. Se puteau realiza parcări publice între blocuri între blocuri în tot municipiul. Se puteau realiza rampe de gunoi moderne pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

strada Locomotivei după o ploaie de scurtă durată, fără trotuare sau carosabil delimitat de acestea

Prin consultare publică trebuiau ca cetățenii să fie consultați privind lucrările de interes ce trebuiau să fie executate. Bdul Titulescu nu necesita vreo reabilitare sau excavare a infrastructurii. Sunt alte bulevarde sau străzi de pământ unde primăria nu a făcut decât promisiuni ultimele mandate. Mă refer la bdul 1 Mai, tronsonul de la Navrom și pînă spre fabrica de PAL, sau acea stradă a Locomotivei – de fapt străzi de pământ, fără trotuare din centrul municipiului. La fel strada Mihail Kogălniceanu sau multe străzi din cartierul Măgureni unde cetățenii s-au săturat de noroiul ce le intră în curți revărsat de pe șosea.

bulevardul de pământ 1 Mai – zona centrală a mun. Călărași

Cu cei aproape 80 miliarde de lei vechi investiți în bdul Titulescu se puteau realiza cca 20 km de șosele de la zero, respectiv în 2 straturi de asfalt. 1 km de astfel de șosea nu costă mai mult de 4 miliarde, dacă se realizează și infrastructura de rezistență. Sunt tarife practicate de S.C. Drumuri și Poduri Călărași. În mun. Călărași străzile și trotuarele nu au nevoie de excavare ci de o frezare în adâncime de 10-15 cm. Imediat după aceasta se toarnă asfaltul iar societatea Ecoaqua trebuia să ridice la nivelul carosabilului gurile de canalizare și geigerele. Lucrările acestea nu se fac pe bani publici ci pe banii firmelor proprietare ale rețelelor de distribuție apă, canal, gaze, electricitate.

Excavarea în locul asfaltării ascunde risipa de mulți bani publici

Cei aproape 80 miliarde de lei Primăria a înțeles să îi risipească fără a consulta pe cetățeni. Nu era nevoie de așa zisa amenajare peisagistică și excavare a betonului, de amplasarea a 103 coșuri de gunoi pe cei 826 metri și montarea a numai… 163 de bănci. Nu se știe unde vor fi realizate 5635 metri patrați de zone verzi pe bdul Nicolae Titulescu. Asta înseamnă cca 0,6 hectare de teren. Nu se știe unde se regăsește asemenea suprafață.

pe str. Grivița desființarea spațiilor verzi și tăierea arborilor este nelegală

B-dul.Nicolae Ttitulescu are o lungime de 826,50 m, realizata din aliniamente, 12 frânturi a caror unghiuri depășesc valorile de 197 grade si o curba arc de

de cerc de R=30 m.

            Aflăm din poiectul Primăriei care sunt principalele cantitati de lucrari rezultate in urma executarii proiectului, adică o risipă de bani:

               –  Suprafata asfaltata   =       13520 mp

               –  Suprafata Trotuare   =        8291 mp

               –  Suprafata Zone Verzi  =     5635 mp

               –  Borduri cilindrice =            3116 m

               –  Borduri mici =                      2237 m

               –  Borduri mari =                        140 m

               –  Banci stradale =                  163 Buc.

               –  Cosuri gunoi stradale =       103 Buc.

               –  Indicatoare de circulatie=    42 Stâlpi

               –  Marcaje longitudinale = 3.26 km(echiv.)

               –  Marcaje suprafata=              580 mp

Bordurile cilindrice – invenția care ascunde risipa de bani publici

 Mai nimic nu s-a finalizat din acest proiect al Primăriei Călărași, care a fost obligată să se împrumute la CEC Bank pentru a face plățile constructorilor. Lucrările au fost abandonate, unele canalizări înfundate sau desființate, ex. pe str. Titulescu intersecție cu str. Oituz. Nu se poate vorbi de locuri suplimentare de parcare sau mai ales de spații verzi și nu se vede utilitatea celor 163 bănci stradale, deocamdată pe hârtie. Primarii adevărați au modernizat localitățile pe banii guvernului sau proiecte transfrontaliere. Dau exemplul primarului din Roseți, Independența, de fapt din tot județul, care și-au dezvoltat localitășile fără să facă împrumuturi bancare ca mun. Călărași.

Dale în loc de asfalt. O soluție costisitoare suportată prin împrumut bancar

Cu cei aproape 80 miliarde de lei împrumutați pentru bdul Titulescu se putea freza și asfalta toată strada Grivița 2,54 km, bdul Republicii 2,54 km și strada București cca 4 km, adică vreo 10 km de șosea. Lucrările nu puteau să depășească 6 luni. Calculul este simplu. O decopertare de adâncime și turnarea a 10 cm ce asfalt grosime nu poate depăși 2 miliarde / km adică cele 3 străzi de mai sus ar fi costat vreo 20 miliarrde. Mai rămâneau bani pentru a asfalta străzile ghiorlănite ca Plevna, Rahova, Viitor dar și cele perpendiculare pe acestea.

Comercianții obligați să își vândă produsele pe trotuar după demolarea Pieței Mari. O altă risipă de bani pentru demolare deși era nevoie de renovarea clădirii

Cu cei aproape 80 miliarde de lei vechi risipiți pe bdul Titulescu se puteau construi 2 Piețe și reabilita Bazarul existent. Este inutil să prezint incapacitatea administrației actuale de a construi o piațâ în locul Pieței Centrale Agroalimentare demolate. Aceasta necesita nu demolare ci…renovare. Au spus asta chiar ei comercianții de acolo.

Risipa de bani publici în Călărași o vedem cu ochiul liber în schimbarea bordurilor în stare bună cu altele noi. Sume imense iau destinația unei firme din Prahova, deși înlocuirea bordurilor nu este necesară. Exemplul cel mai elocvent este acela de pe bdul Cuza Vodă unde bordurile au fost înlocuite degeaba, și nici un metru liniar de bordură nu a fost recuperat pentru a fi montat să spunem la o parcare de incintă dintre blocuri. Din contră au apărut borduri cilindrice sau tot felul de invenții care să justifice cheltuirea inutilă a banului public. Mai mult, pavajele de pe Nicolae Titulescu au fost realizate din dale din beton care rup picioarele cetățenilor în loc să fie realizate prin asfaltare.

Pe str. Grivița au fost înlocuite corpurile de iluminat cumpărate acum 3 ani și stâlpii

Cea mai mare risipă de bani publici o vedem pe str. Grivița. În 2016 a fost modernizat sistemul de iluminat public ce trebuia să aibă o garanție de mulți ani. Acesta a fost înlocuit cu un sistem nou realizat prin țevi de tablă, montate lângă sistemul de iluminat realizat în 2016/ foto. Distrugerea zonelor verzi încalcă prevederile legii care o apreciază drept infracțiune. Tăierea copacilor de pe strada Grivița la fel este un act abuziv, în condițiile în care pe acea stradă nu mai poate fi plantat vreun arbore. Cea mai mare pagubă a fost însă distrugerea trotuarelor pentru a se îngropa sub acestea rețeaua electrică. Pagubele le-au văzut mulți cetățeni obligați să își demoleze gardurile ce s-au prăbușit sau fundațiile caselor sub care s-a excavat pămîntul. Haosul rezultă din neterminarea lucrărilor măcar pe tronsoane de stradă, în special pe trotuare care nu mai există, ele fiind excavate, iar pietonii fiind obligați să circule pe șosea, expuși accidentelor auto. Degringolada rezultă din lucrările începute și neterminate prin tot municipiul, din lipsa comunicării cu cetățenii și lipsa controlului lucrărilor.

disconfort dar și pericole pentru cetățenii expuși la accidente pe str. Grivița,

(va urma)

Iuliana Raiu