Consiliul Județean Călărași prezintă județul..

1 an ago Pîrloagă Marian Comentariile sunt închise pentru Consiliul Județean Călărași prezintă județul..
Judeţul Călăraşi este aşezat în partea de sud-est a României (latitudine 44012’ N, longitudine 27021’ E) pe cursul mijlociu al fluviului Dunărea şi al braţului Borcea, fiind reşedinţa Agenţiei de Dezvoltare a Regiunii Sud (Muntenia) şi aflându-se la graniţa cu Bulgaria. Vecinii săi sunt:
– la nord – judeţul Ialomiţa
– la est şi sud-est – judeţul Constanţa
– la sud – Bulgaria, Regiunea Silistra
– la vest – judeţele Giurgiu şi Ilfov
Suprafaţa judeţului este de 5.088 km2, reprezentând 2,1% din teritoriul României, judeţul Călăraşi ocupând locul 28 ca mărime în rândul judeţelor ţării.
Reşedinţa judeţului este municipiul Călăraşi.
Populaţia judeţului Călăraşi (1 ianuarie 2013) este de 308655 locuitori (1,64% din populaţia ţării). Din punct de vedere al distribuţiei pe medii, 38,45% din populaţia judeţului trăieşte în mediul urban si 61,55% în mediul rural, gradul de urbanizare al populaţiei fiind sub media pe ţară.
Relieful judeţului Călăraşi este reprezentat de câmpie, lunci şi bălţi. Fiind predominantă, câmpia se grupează în patru mari unităţi: Câmpia Bărăganului Mostiştei (Bărăganul Sudic), Câmpia Vlăsiei, Câmpia Burnaşului, Lunca Dunării şi luncile şi bălţile (Balta Borcei, văile Argeşului, Mostiştei şi ale Dunării). Fiind aşezat în partea de sud-est a Câmpiei Române, relieful judeţului Călăraşi este predominant un relief de cîmpie şi luncă, singurele neregularităţi reprezentându-le văile de tasare, aşa numitele crovuri, precum şi movilele, care ar putea fi mai degrabă rezultatul intervenţiei omului. Din punct de vedere al marilor unităţi de relief, deosebim: – Câmpia Bărăganului sudic, cuprinsă între Valea Ialomiţei, Mostiştea şi Dunăre, cu braţul Borcea; – Câmpia Mostiştea, cuprinsă între Argeş şi Valea Mostiştei; – Lunca Dunării, de la Căscioarele şi până la Călăraşi, – Balta Borcei, începând de la Călăraşi şi până la calea ferată Feteşti-Cernavodă. Aceasta fiind, în mare parte, reprezentarea principalelor forme de relief, ar fi de observat faptul că suprafeţele cuprinse între principalele cursuri de apă -câmpurile- sunt bine individualizate zonal, ele caracterizându-se prin suprafeţe plane, cu altitudini situate, de regulă, între 25-50 m, faţă de zonele de luncă şi baltă, cele mai noi forme de relief rezultate din depunerile aluvionare ale Argeşului, Dunării şi Borcei, care nu depăşesc 5-10 m înălţime faţă de nivelul mării. Interesant este aspectul general al Bălţii Borcei, cu numeroase braţe, cu grinduri înalte pe margini,ce închid depresiuni centrale mari, divizate în cuvete mai mici. Crovurile şi văile transversale, rezultate prin tasarea loessului, sunt şi ele numeroase, printre cele mai cunoscute fiind Valea Furciturilor, Valea Baba Ana, Valea Argovei, Valea Luica etc.
Clima este temperat continentală cu regim omogen, ca urmare a uniformităţii reliefului de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde şi ierni foarte reci. În extremitatea sudică a judeţului se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării, cu veri mai calde şi ierni mai blânde decât în restul câmpiei.
Principala bogăţie naturală o constituie terenurile agricole – 426,2 mii ha – la sfarsitul anului 2008, (2,9 % din suprafata agricola a tarii), din acestea 97,3 % reprezentand teren arabil.
Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri şi soluri aluvionare, au o fertilitate ridicată.
Reţeaua hidrografică se compune din 2 bazine hidrografice, bazinul Dunării şi al Argeşului şi dintr-un subbazin, cel al Mostiştei. Fluviul Dunărea, care delimitează teritoriul judeţului în sud şi sud – est de la km 300 (Cernavoda) la km 450 (Gostinu), se desparte în două braţe – Borcea pe stânga şi Dunărea Veche pe dreapta – care închid între ele: Balta Ialomiţei sau Insula Mare a Ialomiţei.
Resurse naturale. Principala bogăţie naturală o constituie terenurile agricole care ocupă peste 84 % din suprafaţa judeţului. Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri şi din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al producţiei vegetale.
  • Vegetaţia forestieră, care ocupă 4,3 % din suprafaţa judeţului esţe formată îndeosebi din speciile: plop euro-american, salcâm, stejar brumăriu, salcie albă, frasin de câmp, stejar peduncular, ulm, tei, arţar tătăresc.
  • Fauna cuprinde specii de interes cinegetic, dintre care sunt de menţionat: mistreţul, căpriorul, fazanul, iepurele, vulpea. Pe bălţi şi lacuri se întâlnesc raţa şi gâsca sălbatică.
  • Peştii care populează apele lacurilor şi bălţilor amintim carasul, crapul, plătica, bibanul, şalăul şi ştiuca, iar în apele Dunării şi Borcei întâlnim somnul, sturionii şi scrumbia de Dunăre.