Ciprian Pandea/ PNL Călărași: Am aprobat, alături de colegii mei, câteva modificări la statut, propuse de BPN…

o lună ago Pîrloagă Marian Comentariile sunt închise pentru Ciprian Pandea/ PNL Călărași: Am aprobat, alături de colegii mei, câteva modificări la statut, propuse de BPN…
Ciprian Pandea/ PNL Călărași: Intrăm în linie dreaptă către Congresul PNL care, suntem din ce în ce mai convinși, va da șansa partidului de a continua reformele pentru o #Românie #liberală.
Astăzi, în ședința Consiliului Național al Partidului Național Liberal, am aprobat, alături de colegii mei, câteva modificări la statut, propuse de BPN. Suntem pregătiți de Congres și nerăbdători să continuăm susținerea proiectelor de dezvoltare pentru Călărași.

Echipa  PNL Călărași a votat susținerea lui Florin Cîțu la șefia partidului, după ce acesta  a prezentat pe 15 sept. 2021  moțiunea România liberală Comitetului Director al PNL Călărași. În baza acestui document acesta  va candida la șefia PNL la Congresul din 25 septembrie.

Moțiunea este intitulată „România liberală” și precizează că „PNL va rămâne un partid de centru-dreapta, care are drept curente principale liberalismul, creştin-democraţia şi conservatorismul. Lianţii ideologici care unesc toate orientările din interiorul partidului sunt fondul liberal comun şi apartenenţa la mişcarea populară europeană”.

.

În moțiunea sa, Florin Cîțu afirmă: Liberalismul modern pe care îl susțin se bazează pe următorii piloni:

  • Punerea cetățenilor în centrul guvernării și politicii prin oferirea celui mai avantajos contract politic pentru aceștia.
  • Statul de drept.
  • Statul eficient pus în slujba cetățeanului.
  • Concentrarea statului asupra furnizării corespunzătoare a celor mai importante bunuri și servicii publice.
  • Furnizarea cadrului instituțional necesar producției private eficiente a unor bunuri și servicii aflate astăzi în sarcina statului.

Obligații asumate de PNL sub președinția lui Florin Cîțu

În acest ”nou contract de încredere cu cetățenii României”, cum își denumenște Florin Cîțu moțiunea, PNL își asumă următoarele obligații:

  • Vom construi bugetele pe principii de responsabilitate, transparență, participare, echitate, eficiență și predictibilitate.
  • Creșterea în PIB a ponderii veniturilor bugetare se va realiza prin sporirea gradului de conformare voluntară, în urma oferirii de servicii digitale, reducerii birocrației, simplificării legislației fiscale și eliminării muncii „la negru”, a evaziunii fiscale și a fraudei.
  • Vom spori investițiile publice în fiecare an, în raport cu creșterea economică și în baza analizelor cost-beneficiu conform
    exigențelor pieței.
  • Vom utiliza împrumuturile publice doar pentru investiții care urmăresc un randament ridicat în viitor.
  • Vom asigura predictibilitate fiscală, respectiv un climat general potrivit dezvoltării mediului de afaceri și investițiilor. Firmele private și angajații acestora trebuie să știe cum să își programeze veniturile și cheltuielile pe termen lung, departe de riscuri și schimbări arbitrare.

Obiective de reformă a sistemului public prin digitalizare

Este responsabilitatea guvernării conduse de PNL să o preia și să o asume ca parte componentă a reformei sistemului public. Obiectivul nostru, din acest punct de vedere, îl reprezintă aducerea la zi cu nevoile cetățenilor, pe principii digitale, a administrației publice, a sistemului de justiție, a muncii și protecției sociale:

  • Digitalizarea ANAF.
  • Digitalizarea actului de justiție (prin îmbunătățirea sistemului ECRIS IV și punerea bazelor pentru dezvoltarea sistemului ECRIS V), precum și prin dezvoltarea dosarului electronic într-un sistem unic.
  • Finanțarea modernizării instituțiilor de pe piața muncii (digitalizarea ANOFM, ANPIS, Inspecției Muncii – 88 mil euro prin PNNR).
  • Digitalizarea tuturor dosarelor de pensii din România și digitalizarea caselor de pensii (85 mil euro prin PNRR).
  • Folosirea semnăturii digitale în relațiile de muncă.

Revizuirea Constituției

Florin Cîțu anunță în moțiunea sa că ”atunci când un autentic moment constituțional va apărea, PNL va milita pentru acele măsuri care garantează și întăresc liberalismul constituțional ca principiu esențial al oricărei democrații consolidate”.

La acest capitol, moțiunea precizează:

1. Creșterea gradului de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale

  • Nicio revizuire a Constituției nu trebuie să conducă la restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale.
  • PNL va susține creșterea gradului de protecție a drepturilor și libertăților deja reglementate în Titlul II din Constituție,
    în special cu privire la dreptul de proprietate, în acord cu jurisprudența CEDO.

2. Eficiență instituțională în raporturile dintre executiv și legislativ

Delegarea legislativă (în special adoptarea de ordonanțe de urgență) este un instrument al guvernării și trebuie să asigure eficiența guvernării, dar în raporturi juste cu Parlamentul și fără excese din partea guvernelor.

Instituția delegării legislative trebuie reevaluată prin prisma rezultatelor referendumului inițiat de Președintele României în 2019 și a unei pleiade de decizii ale Curții Constituționale în materie.

3. Clarificarea raporturilor dintre factorul politic și autoritatea judecătorească

  • Pe de o parte, la revizuirea Constituției în 2003, garantul independenței justiției (CSM) și-a consolidat rolul prin raportare
    la sistemul judiciar și la autoritatea judecătorească formată din instanțe (judecători) și parchete (procurori). Pe de altă parte, Constituția revizuită a păstrat regula conform căreia activitatea procurorilor se desfășoară sub autoritatea Ministrului Justiției, deci, a factorului politic.
  • A devenit necesară soluționarea acestei incoerențe constituționale cu masive implicații practice, prin clarificarea rolului Ministrului Justiției în raporturile cu procurorii.

4. O justiție constituțională eficientă, în limitele constituționalismului democratic

A. Conflictele juridice de natură constituțională

  • Începând cu 2004, Curtea Constituțională a fost sesizată cu mai mult de 50 de conflicte juridice de natură constituțională.
    Excesul de sesizări și apetitul Curții pentru o interpretare extensivă a competențelor constituționale și legale au influențat semnificativ raporturile de putere dintre autoritățile publice, afectând uneori însăși buna funcționare a principiului
    separației puterilor în stat.
  • Este necesară o evaluare a impactului acestei atribuții constituționale asupra raporturilor dintre cele trei puteri ale statului.
  • B. Consolidarea justiției constituționale
    • Activitatea Curții Constituționale necesită o justă evaluare după 30 de ani de existență neîntreruptă, cu scopul de a întări credibilitatea și importanța instanței de contencios constituțional în cadrul societății democratice.
    • În primul rând, este necesară asigurarea unei independențe sporite a judecătorilor Curții Constituționale și a personalului Curții în fața influențelor politice. Trebuie introduse proceduri suplimentare pentru a garanta independența sporită a aparatului decizional și administrativ în fața factorului politic.
    • În al doilea rând, o Curte Constituțională activă și independentă are nevoie de un sediu propriu, care să reflecte rolul său constituțional de independență față de celelalte autorități publice prevăzute în Constituția României.

 

Spre deosebire de Cîțu, Ludovic Orban pledează în moțiunea Forța Dreptei pentru o doctrină conservatoare de dreapta a PNL și pentru ideea de continuitate, argumentând că moțiunea cu care a câștigat precedentele alegeri interne, în baza căreia ”PNL a devenit una dintre cele mai credibile și mai puternice forțe de centru dreapta la nivelul UE”, trebuie să continue în următorii ani, având ca obiective majore:

  • asigurarea bunei guvernări pentru România
  • consolidarea poziției Partidului Național Liberal de lider al Dreptei și
  • câștigarea alegerilor politice din 2024

sursa: cursdeguvernare.ro