Cartea Deportaţi în Bărăgan: Amintiri din Siberia românească – un succes la lansare

4 ani ago Pîrloagă Marian Comentariile sunt închise pentru Cartea Deportaţi în Bărăgan: Amintiri din Siberia românească – un succes la lansare

Muzeul Municipal Călăraşi a găzduit sâmbătă, 18 martie, lansarea cărţii “Deportaţi în Bărăgan: Amintiri din Siberia românească”, editată de Claudia-Florentina Dobre şi Valeriu Antonovici, sub patronajul CSMI, şi apărută la editura Ratio et Revelatio din Oradea. La lansarea au participat, alături de editori, martori ai deportării, urmaşii acestora şi personalităţi locale. Sala muzeului Primăriei Călărași a fost arhiplină iar organizarea evenimentului a meritat participarea. S-a punctat nu numai lansarea unei cărți ci s-au readus aminte evenimente din istorie, din viața deportaților.

Volumul  “Deportaţi în Bărăgan. Amintiri din Siberia românească” a prezentat la lansare, publicului mărturii inedite despre un fenomen mai puţin cunoscut şi celebrat în spaţiul public, deportarea persoanelor indezirabile regimului comunist. Fragmentele din interviurile de tip „istorii de viaţă” fac referire la un episod tragic al acestei forme de represiune, care a avut loc între 17 şi 24 iunie 1951, episod cunoscut în literatura de specialitate ca „Rusaliile negre”.

Şvabi, bulgari, sârbi, evrei, români bănăţeni şi olteni, basarabeni, bucovineni, aromâni, vlahi, megleno-români etc. au fost deportaţi din zona lor de origine sau de „dislocare” în plin câmp, unde au fost obligaţi să îşi construiască, pornind de la zero, o nouă viaţă.

În România comunistă, deportarea șidislocarea persoanelor prin mijloace represive şi-a găsit inspiraţia în modelul oferit de gulagul sovietic. Cel mai amplu şi tragic episod al acestui fenomen represiv a avut loc în iunie 1951 când mai mult de 40.000 de persoane, care locuiau pe o rază de 25 de km de la graniţa cu Iugoslavia, au fost deportate în Bărăgan într-una din cele mai secrete, rapide şi represive acţiuni organizate de autorităţile comuniste.
Deportații au povestit evenimente din viața lor legate de acest eveniment, fiind ascultate cu interes de mulțimea participantă.

Sfârșitul discuțiilor a fost marcat de emoția descoperirii mamei și a sorei unui deportat în fotografiile care în acea perioadă erau interzise, regimul socialist interzicând deținerea aparatelor foto și de radio de către familiile deportate.