Blocada ghețurilor de pe Dunăre amenință totul…
8 ani ago Pîrloagă Marian Comentariile sunt închise pentru Blocada ghețurilor de pe Dunăre amenință totul…
În apropiere de Călăraşi, un pod de gheaţă lung de circa 25 de kilometri blochează complet circulaţia navelor de mai bine de o lună de zile. Podurile de gheaţă care au blocat circulația sunt în zonele: Călăraşi (de la km 350 la km 375, zona Izvoarele), Giurgiu (km 473-480), Olteniţa (patru porţiuni, între kilometrii 400-422, 424-428, 434-435 şi 446-451), Cernavodă (km 300-305) şi Galaţi (pod parţial de gheaţă între milele marine 65-66 şi 75-76. Sunt blocate de gheaţă între 70-100% braţele: Borcea (70%), Tulcea (100%), Sulina (70%), Sfântu Gheorghe (100%), Chilia (100%) şi Bala (100%). Ecluzările prin barajele Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II au fost sistate
Se cheltuiesc sume importante cu combustibilul necesar efectuării manevrelor în locul de ancorare pentru păstrarea în stare de exploatare a echipamentelor. Întârzierile în livrarea mărfurilor aduc pagube enorme şi beneficiarilor. 26 de barje, încărcate cu peste 24.000 de tone de mărfuri, plus alte trei nave propulsate, toate aparţinând Navrom SA, sunt prinse în pod de gheaţă pe sectorul fluvial al Dunării, între km 399 şi km 412. Pe porţiunea românească a Dunării se află blocate şi alte peste 80 de nave şi convoaie, aparţinând altor companii româneşti şi străine.
AFDJ dispune de un singur spărgător de gheaţă. Acesta a fost dirijat către menţinerea şenalului pe sewctorul Brăila-Galaţi-Tulcea-Sulina. AFDJ nu dispune de alte nave capabile să spargă banchiza groasă. Singurele remorchere utilizabile sunt disponibile la Compania de Remorcaj Maritim Constanţa, însă închirierea acestora este de 10.000 de euro pe zi, bani pe care AFDJ nu dorește să-i plătească. Marinarii bătrâni povestesc cum în perioada comunistă, conducerea de partid dispunea ca remorcherele să patruleze non stop pe sectoarele unde se forma gheața, împiedicând formarea de poduri…
Instituția responsabilă este Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi. Aceasta este o instituţie care, din bani de la bugetul de stat (mai ales din taxele încasate de proprietarii de nave), dar şi de la autorităţile europene, are obligaţia să ţină adâncimea şenalului la minimum 7,62 metri (pe porţiunea maritimă) sau la 2,5 metri (pe restul Dunării).
Există un singur spărgător de gheaţă, Perseus… care de-abia face faţă pe intrare în zona maritimă, mai ales că nu mai fost retehnologizat de aproape două decenii… Situaţia este departe de a fi deblocată, răstimp în care grosimea gheţii creşte, se adună sloiurile venite de pe afluenţi, iar riscul ca toate navele prinse între ghețuri să fie scufundate creşte masiv, cu pagube aferente de ordinul zecilor de milioane de euro. Cea mai gravă situaţie este în apropiere de Călăraşi, acolo unde podul de gheaţă lung de circa 25 de kilometri are pe 70% din suprafaţă între 2 și 6 metri grosime.
Astfel, de la Călăraşi pînă la Brăila, pe cca. 70% din suprafaţa fluviului există munţi de gheaţă plutitori, care sînt momentan mai sunt fixaţi de maluri, dar care pot porni în orice clipă la vale, pentru a distruge totul.. În acest sector sunt la ancoră sau prinse în gheaţă zeci de convoaie de mărfuri, însumînd peste 100 de barje, remorchere şi împingătoare. Dacă banchiza se va urni aşa cum o vor impune creșterea temperaturilor… în bucăţi uriaşe, de mii de metri pătraţi fiecare – poduri imense de gheaţă vor scufunda navele captive şi va distruge ce mai a rămas din infrastructura fluvială: pontoane, balizaj, și vor afecta şi podurile de pe Dunăre.